Noi provocari in Boala Parkinson

Noi provocari in Boala Parkinson
La nivel mondial, afecţiunile neurologice reprezintă o provocare tot mai acerbă în ultimii ani atât pentru medicii de specialitate, cât şi pentru cercetători, anual dezvoltându-se numeroase studii clinice, proiecte științifice şi multiple dezbateri pe marginea acestora. Statistica raportată a îmbolnăvirilor arata o creştere îngrijorătoare a numărului de cazuri în rândul populaţiei.

Una dintre cele mai reprezentative afecţiuni neurologice degenerative înregistrate la nivel mondial, a doua ca frecvență după maladia Alzeimer, boala Parkinson afectează astăzi aproximativ 6,3 milioane de persoane în întreaga lume, dintre care 1,5 milioane de europeni; potrivit estimărilor, numărul acestora este posibil să se dubleze până în 2030. În China au fost raportate 1,8 milioane de cazuri, iar în SUA, peste 50.000 de oameni sunt diagnosticaţi anual cu boala Parkinson.

Este posibil ca numărul global al îmbolnavirilor să fie mai mare, ținând cont de cazurile încă nediagnosticate. În ţara noastră peste 70.000 de pacienţi cu această afecțiune beneficiază de tratament medicamentos specific, ale cărui costuri lunare individuale se ridică la aproximativ 3.000 de lei. În anumite cazuri de boală avansată costul unei operaţii care poate îmbunătăţi considerabil calitatea vieţii variază între 30.000 și 80.000 de lei, un cost relativ mic dacă ne raportăm la cel din ţările dezvoltate unde este cuprins între 30.000-50.000 de euro. La nivel european, costul anual total, care cumulează cheltuielile medicale şi sociale, este estimat la 13,9 miliarde de euro. Pe lângă abordarea clinică, avidă după terapii inovatoare, preocupările cercetătorilor sunt axate pe înțelegerea mecanismelor moleculare și genetice care stau la baza dezvoltării și progresiei acestei afecțiuni, dar și pe depistarea precoce, prevenția și tratamentul complicațiilor induse de boală, pentru a reduce impactul asupra familiei unui astfel de pacient, precum și a societății în general.

De altfel, boala Parkinson a reprezentat şi principalul subiect dezbătut în cadrul celei de a-V-a ediţii a Cursului Internaţional ”MOVEMENT DISORDERS TEACHING COURSE” (Curs Internaţional dedicat tulburărilor comportamentului motor), care s-a desfăşurat în perioada 1-2 aprilie în Poiana Braşov. La evenimentul organizat de către Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) şi Societatea de Neurologie din România au participat reputaţi specialişti în domeniu din mai multe ţări (UK, Germania, Israel, Spania, Italia, România), dar şi aproximativ 250 de medici din ţară şi din străinătate. Aceasta manifestare științifică de elită, cu un program educational vast, s-a remarcat prin temele de mare actualitate abordate de specialiștii neurologi europeni: „Calitatea vietii în boala Parkinson avansata”, „Stadiile avansate ale bolii Parkinson, perspective şi noi terapii”, „Durerea în boala Parkinson”, „Noi abordări în tratamentul bolii Parkinson”, „Există simptome precoce în boala Parkinson?” sau alte prezentări cazuistice.

„Şi anul acesta, evenimentul educational dedicat exclusiv tulburărilor comportamentului motor, a reunit oameni cu o vastă experiență profesională care au reuşit să integreze informaţiile oferite din perspective interdisciplinare, într-un tot unitar, pe lângă liderii în domeniu din ţara noastră, fiind prezenţi şi unii dintre cei mai cunoscuţi specialişti ai lumii în domeniul bolii Parkinson” a declarat prof. dr Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România (SNR) şi al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN).

„Vârsta de debut a bolii este de obicei după 65 ani, dar în prezent se înregistrează cazuri care debutează sub vârsta de 50 ani (peste 15 % din totalul cazurilor), fapt ce ar trebui să ne îngrijoreze tot mai mult” a precizat prof. dr. Dafin Mureşanu. Acesta a adăugat că „persoanele afectate de această boală la o vârstă tânără, sunt de obicei active din punct de vedere social, în plină ascensiune profesională şi resimt boala altfel. Persoanele tinere afectate de această maladie pot fi mai responsive la terapii care au la bază capacitatea creierului de a se adapta structural şi funcţional la noi situații, proces numit neuroplasticitate”.

Specialiştii arată că, pe măsură ce progresează, boala Parkinson devine invalidantă, indiferent de vârsta la care survine, împiedicând desfăşurarea activităţilor cotidiene cum ar fi mersul, îngrijirea personală, alimentaţia. Simptomele specifice bolii Parkinson sunt bradikinezia (lentoarea în mişcări), rigiditatea, tremorul, instabilitatea la mers. Acestea debutează insidios şi au o evoluţie lent progresivă în câţiva ani, în fazele avansate asociindu-se fenomenele de ”freezing” (blocaj motor), crampele musculare, mişcările involuntare greu de tolerat (diskinezii, distonii), depresia, tulburările de comportament şi memorie, tulburările de somn.

„Tratamentele disponibile în prezent sunt rezultatele cercetărilor științifice aprofundate din ultimii ani şi chiar daca masurile actuale din piaţa farmaceutică autohtonă au generat dispariţia din România a unor medicamente dedicate tratamentului bolii Parkinson, pot spune că în acest moment nu ne confruntăm cu o criză în ceea ce priveşte tratarea pacienţilor. Cu exceptia apomorfinei, aceștia beneficiaza de o paletă variată de terapii, începând de la tratamentul medicamentos oral, până la dispozitive de tipul stimularii cerebrale profunde sau a pompelor portabile care permit administrarea continuă în tubul digestiv a unei combinatii levodopa/carbidopa ”, a mai spus preşedintele Societăţii Române de Neurologie, Prof. dr. Dafin Mureşanu.

Pe lângă simptomele clasice, o serie de alte simptome pot însoți boala Parkinson

De cele mai multe ori, maladia este diagnosticată la momentul apariției simptomelor motorii, când neuronii dopaminergici scad la 20% din numărul inițial, iar cantitatea de dopamină ajunge la jumătate.
O serie de simptome non-motorii pot precede tulburările de mișcare și se pot agrava pe măsura avansării în boală.

Ca și în alte afecțiuni neurodegenerative (de ex. maladia Alzheimer), pierderea mirosului (hiposmie până la anosmie) poate apărea cu 5-10 ani înainte de instalarea bradikineziei, rigidității sau a tremorului.
Modificarea vocii, de tip hipofonie, și vorbirea monotonă se întâlnesc laaproximativ jumatate din persoanele afectate de boala Parkinson. Unii pacienți ezită înainte de a vorbi, iar pe fondul vorbirii lente, cu voce joasă, prezintă episoade în care vorbesc accelerat, neinteligibil (tahifenie).

Tulburările de masticație și deglutiție pot determina dificultăți importante în alimentație, mai ales în stadiile avansate.
Funcționarea defectuoasă a sistemului nervos autonom, responsabil de reglarea activității musculaturii netede, poate conduce la constipație și probleme urinare.

Prin afectarea glandelor cu secreție exocrină se produce o hipersecreție seboreică (pielea feței devine uleioasă mai ales în „zona T” – frunte, nas, bărbie; pe scalp apare mătreața) și o hiposecreție sudoripară (anhidroză, cu piele foarte uscată).

Tulburările afective se dezvoltă ca o consecință a deficitului de dopamină, dar și a celui de serotonină și noradrenalină.
Depresia este aproape la fel de frecventă ca și manifestările motorii la pacienții parkinsonieni, fiind resimțită, în general, mai devreme decât tulburările cognitive și tulburările de somn. Se poate manifesta ca distimie moderată până la tulburare afectivă majoră, cu elemente psihotice (halucinații).

67% din pacienții depresivi sunt și anxioși, în timp ce 92% din parkinsonienii diagnosticați cu tulburare anxioasă prezintă depresie comorbidă.Ca și în alte afecțiuni neurologice, labilitatea emoțională se poate adăuga simptomatologiei de bază.

Tardiv, pot apărea tulburări psihotice, de tip delir paranoid.
Tulburările cognitive se pot asocia, în timp, manifestărilor motorii și pot coexista cu tulburările afective. Inițial apare un sindrom disexecutiv, fiind afectată abilitatea de planificare și organizare. Ulterior intervin tulburări de atenție și memorie.

Tulburările de somn sunt frecvente în boala Parkinson şi includ dificultatea de a rămâne adormit pe timp de noapte (insomnii de mijloc), somn agitat, coșmaruri și visele emoționale, precum și somnolență diurnă. O altă problemă comună este „tulburarea de comportament in timpul somnului REM” (REM sleep behavior disorder), în care oamenii acționează în funcţie de visele lor.

Date statistice:

Anual, în întreaga lume, zece oameni din 100.000 sunt diagnosticaţi cu boala Parkinson. Majoritatea cazurilor se înregistrează la pacienți a căror vârstă depășeşte 55 de ani, dar unul din 20 manifestă simptome înainte de vârsta de 40 de ani. Bărbaţii sunt mai expuşi, statisticile arătând că prevalenţa bolii pe sexe este de 1,5 bărbaţi la o femeie.
Provocările legate de debutul bolii Parkinson se regăsesc în istoria neurologiei când, în 1875, Henri Huchard a detaliat primul caz la un copil de 3 ani ce prezenta toate caracteristicile clinice ale acestei afecţiuni. De atunci, cazul de boală Parkinson cu vârsta cea mai mică a fost cel al unei fete de 10 ani din Oklahoma, care a prezentat primele simptome la numai 2 ani.

Diferenţele profesionale:

Prevalența bolii Parkinson este semnificativ mai mare în rândul medicilor, stomatologilor, profesorilor, avocaților, oamenilor de știință și preoților, oamenilor de stiinta si preotilor, categorii profesionale care presupun rigoare și spirit organizatoric dezvoltat. Boala Parkinson este mai frecventă în mediul rural.

Prelevanţa pe ţări:

Etiopia are cea mai mică prevalență a bolii Parkinson înregistrată în lume (7 la 100.000). Țara cu cea mai mare prevalență din lume este Albania (800 la 100.000). În această țară, mai multe afecțiuni neurologice au fost raportate cu o incidență mai mare. Următoarea cea mai mare prevalență din lume este într-o zonă cu uzine de prelucrare a unor minerale feromanganice din vecinătatea localitatii Brescia, Italia (407 persoane la 100.000 de locuitori). Concentrațiile de mangan din praf s-au dovedit a fi semnificativ mai mari în împrejurimile și în direcția vântului de la uzinele de dedicate prelucrarii mineralelor feromanganice.

Despre Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN):

Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) a fost înființată în 2005 de către un grup internaţional de medici şi cercetători, la inițiativa Prof. dr. Dafin F. Mureşanu, de la Universitatea de Medicină și Farmacie "Iuliu Hațieganu" din Cluj-Napoca, şi a Prof. dr. Ovidiu Băjenaru de la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti. SSNN este o organizaţie ştiinţifică dedicată cercetării fundamentale şi clinice, crearea unui forum de discuţii pentru a contribui la o mai bună înțelegere a proceselor neurobioligice endogene și dezvoltarea unor strategii terapeutice farmacologice şi non-farmacologice în domeniul neuroprotecției şi neuroregenerării.


Download comunicat NEUROLOGIE - Download fisier atasat comunicatului

"Noi provocari in Boala Parkinson" adaugat de Comunicate Medicale

Persoana de contact
Nume:Valentin Mateescu
Email:media@ssnn.ro
Telefon:0754016751

 Alte comunicate din aceeaşi categorie

INVITATIE CONFERINTA DE PRESA: Pasi importanti in recuperarea bolnavilor cu deficite neurologice

La fiecare 8 minute, un român suferă un accident vascular cerebral (AVC). Accidentul vascular cerebral reprezintă prima cauză de mortalitate în România şi a III–a cauză în lume.(...) citeste mai departe



Curs medical "Sistemul nervos periferic"

Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu din Cluj - Napoca organizeaza partea a doua a cursului postuniversitar dedicat sistemului nervos, in care se va discuta despre sistemul nervos(...) citeste mai departe



Conferinta de presa: Tulburarile cognitive si dementa

Milioane de oameni din întreaga lume sunt victime ale tulburărilor cognitive generate fie de traumatisme cranio cerebrale, fie de accidente vasculare cerebrale, fie de anumite afecţiuni dezvoltate(...) citeste mai departe



Vertijul se trateaza prin exercitii

”Vai, ce amețeală m-a luat!”, spun majoritatea celor care se confruntă frecvent sau pentru prima dată, cu simptomele vertijului. Iar primul lucru la care se gândesc este că de vină sunt(...) citeste mai departe



Conferinta Nationala Alzheimer 2014: Trebuie sa actionam acum!

este apelul transmis guvernului Romaniei, in cadrul Conferintei de presa din deschiderea celei de-a IV-a editii a Conferintei Nationale Alzheimer, care se desfasoara zilele acestea la Institutul(...) citeste mai departe