Sindromul burnout - posibil risc pentru medici si pacienti

Sindromul burnout - posibil risc pentru medici si pacienti
Un studiu realizat de Colegiul Medicilor din Municipiul București și-a propus să măsoare nivelul de stres profesional în rândul medicilor din București. Chestionarele aplicate și metodologia folosită sunt standardizate internațional, conform Copenhagen Burnout Inventory, care măsoară trei tipuri de burnout: personal, profesional și cel legat de lucrul cu pacienții. Studiul a fost realizat în perioada aprilie-august 2017.

Sindromul burnout sau sindromul epuizării profesionale reprezintă o stare de epuizare, atât fizică, cât și psihică, care apare în special la persoanele a căror profesie implică o responsabilitate deosebită și interacțiuni frecvente cu oamenii. Apare tot mai frecvent în epoca modernă și conduce la scăderea performanțelor la locul de muncă, afectează relațiile cu cei din jur și calitatea vieții individului.

Cauzele acestui sindrom sunt, potrivit psihologilor, imposibilitatea de a deține controlul la locul de muncă, absența recunoașterii sociale și munca în exces, care lasă prea puțin timp de relaxare sau pentru activități în familie.

Sindromul burnout duce la scăderea concentrării și a memoriei, insomnie, crește riscul erorilor și reduce productivitatea. Persoanele afectate pot ajunge la depresie, anxietate, au dificultăți în luarea deciziilor, sau o iritabilitate crescută cu episoade de agresivitate.

Fenomenul este cunoscut și analizat de zeci de ani în Occident, urmărindu-se identificarea cauzelor, evaluarea impactului și reducerea riscului de epuizare profesională. Este evident că în domeniul medical sindromul burnout produce suferințe atât profesioniștilor, cât și pacienților, deoarece crește riscul de eroare și reduce performanțele.

Sondajul realizat de CMMB a urmărit măsurarea nivelului de epuizare și identificarea principalilor factori care accentuează stresul profesional în rândul medicilor, ca și a soluțiilor propuse de aceștia pentru remedierea situației.

Participanții la studiul CMMB au declarat că lucrează în medie 42,9 ore pe săptămână și consultă în medie 18,2 pacienți pe zi. 30 la sută au două locuri de muncă, iar 12 la sută, trei sau mai multe job-uri.

Studiul arată că 55 la sută dintre medicii bucureșteni suferă de burnout personal, 52 de burnout profesional, 36 la sută de burnout legat de interacțiunea cu pacientul, iar 24% suferă de toate cele trei tipuri.

Cifrele din studiul efectuat de Colegiul Medicilor din Municipiul București sunt mai mari decât cele din alte țări europene. Nivelul sindromului burnout în Franța este de 42,4%, în Germania de 48,7%, iar în SUA, de 45,8%. Un studiu efectuat în 12 țări europene arată că 43% dintre medici suferă de epuizare emoțională. În Marea Britanie, studii de specialitate arată cu unul dintre trei medici are simptome de burnout.

Concluziile cercetării sunt:
- burnout-ul este prezent într-un număr destul de mare de cazuri, dar este mai puțin legat de lucrul cu pacienții, ci mai degrabă de factorii de sistem (birocrație, legislație neclară, presiuni emoționale ale rudelor, recunoaștere socială redusă, lipsuri materiale). Scorul de stres pentru lucrul cu pacienții este în mod constant mult mai mic decât cel pentru alți factori.
- soluțiile propuse de medici se referă în mare parte la reorganizarea sistemului sanitar, de la reducerea birocrației la reglementările mai clare și adecvarea resurselor alocate (de la dotări la numărul
personalului) la nivelul solicitărilor din partea societății.
-femeile sunt mai afectate de fenomenul burnout decât bărbații.

Ce măsuri trebuie luate?

Un real ajutor ar putea fi oferit medicilor de implementarea unor programe de management al stresului. De asemenea, ar fi important ca societatea să cunoască și să recunoască existența fenomenului burnout. Blamarea medicilor și campaniile de culpabilizare nu rezolvă problema lipsei de dotări și de personal, ci amplifică stresul și frustrarea profesioniștilor, închizând un cerc vicios.

Autoritățile au prima responsabilitate în ruperea acestuia, prin îmbunătățirea condițiilor de lucru, inclusiv accesul la toate variantele terapeutice pentru tratarea pacienților, dotarea corespunzătoare nivelului de așteptare din societate, debirocratizarea sistemului, realizarea unor legi și protocoale terapeutice clare.

CMMB trage un semnal de alarmă privind nivelul de stres și factorii care duc la acesta și se arată deschis pentru dialog cu instituțiile responsabile de schimbarea situației.




"Sindromul burnout - posibil risc pentru medici si pacienti" adaugat de Comunicate Medicale

Persoana de contact
Nume:Liana Subtirelu
Email:liana.subtirelu@cmb.ro

 Alte comunicate din aceeaşi categorie

A fost infiintata prima asociatie profesionala pentru infirmierele din Romania

Asociația Caritas Alba Iulia – Asistență Medicală și Socială în parteneriat cu Asociația Four Change și Centrul Diecezan Caritas Iași anunţă lansarea primei asociaţii profesionale pentru infirmierele(...) citeste mai departe



Romania, intr-un top negru al deceselor rutiere. Salveaza Vieti: Redu Viteza! Saptamana Mondiala a(...)

Viteza în trafic este principalul factor de risc pentru accidentele produse pe șosele. Statisticile arată că între 40 și 50% dintre șoferi depășesc limitele de viteză1, iar aceasta contribuie la(...) citeste mai departe



Investitiile romanesti in sistemul de sanatate, mult mai mici fata de nivelul regional: Doar 901,5(...)

București, 26 martie 2014: Finanțarea sistemului de sănătate reprezintă o provocare în multe țări, dar în special în România, Bulgaria și Ungaria. Organizația Mondială a Sănătății (WHO) susține că,(...) citeste mai departe



Worwag Pharma Romania sustine infiintarea unei retele nationale de telemedicina pentru persoanele(...)

Wörwag Pharma România susține înființărea unei rețele naționale de telemedicină dedicate în întregime epilepsiei, inițiativă care face parte dintr-un program de sprijinire a persoanelor care suferă(...) citeste mai departe



Informare a Ministerului Sanatatii cu privire la contractele incheiate de Institutul Oncologic(...)

Referitor la subiectul contractelor încheiate de către Institutul Oncologic Prof. Dr. Ion Chiricuţă – Cluj Napoca (IOCN), Ministerul Sănătăţii face următoarele precizări: citeste mai departe